Câteva chestiuni legate de istoria Bibliilor, pe care le-am aflat recent

Ediţiile succesive ale Bibliei:

1. Biblia de la Bucureşti
2. Manuscrisul 45
3. Manuscrisul 4389
4. Biblia Vulgata
5. Biblia de la Blaj sau Biblia lui Samuil Micu
6. Biblia de la Petersbourg
7. Biblia de la Buzău
8. Biblia lui Şaguna
9. Biblia Sinodală

Anul 1688 este un an reprezentativ, deoarece atunci se tipăreşte prima biblie integrală în limba română, adică Vechiul şi Noul Testament, având ca redactori principali doi fraţi Şerban şi Radu. Spun principali, doarece la redactarea acestei biblii au mai participat şi alţi dascăli, devenind astfel, o lucrare colectivă.  Biblia de la Bucureşti este considerată una dintre cele mai consistente şi îngrijite ediţii ale bibliilor. Bazându-se pe traducerile anterioare ale carturarilor, Biblia de la 1688 va constitui, la rândul sau, un punct de referinta pentru toate traducerile textului sacru care se vor realiza de acum înainte. Mai mult, va contribui la cristalizarea limbii române literare în toate provinciile românesti, fiind considerată ca o expresie a unitatii românilor de pretutindeni. Tiparirea Bibliei de la Bucuresti s-a realizat în timpul domnitorilor Serban Cantacuzino (1678-1688) si Constantin Brâncoveanu (1688-1714), ambii iubitori de credinta si cultura. Pregatirile pentru editare au început în jurul anului 1682, cu strângerea materialelor necesare si alcatuirea grupului de carturari însarcinati cu aceasta lucrare, dintre care amintim pe arhiepiscopul Ghermano de Nisa (directorul Academiei Grecesti din Constantinopol), Sevastos Kymenites (directorul Scolii Grecesti din Bucuresti) si fratii Radu si Serban Greceanu. Corectura textului a fost încredintata fostului episcop de Husi, Mitrofan. Tiparirea s-a început la 5 noiembrie 1687 si s-a încheiat la 10 noiembrie 1688. Biblia de la Bucuresti reprezinta o opera de mari proportii pentru vremea în care a fost tiparita: are 944 de pagini, format mare. Textul este imprimat cu litere mici, chirilice, dispus pe doua coloane, cu exceptia celor doua prefete unde exista o singura coloana. Scrierea folosind caractere chirilice era un lucru obisnuit pentru acea vreme; ea se va mentine pâna în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, când va fi înlocuita cu alfabetul latin.
P.S.:  Pentru cei care sunt interesaţi, menţionez că puteţi găsi Biblia de la 1688 pe internet, în format PDF!